Treceți la conținutul principal

PRODUSE SI MARCI

Sanatate cu alimente alcaline

Motivul pentru care unele dintre alimentele din zilele noastre au devenit daunatoare sanatatii sunt la fel de multe ca si varietatea alimentelor periculoase insasi. Un adevar evident apare la prima vedere : toate alimentele „rele” au natura pronuntat acida , iar acest lucru duce la un dezechilibru al celulelor, metabolismului, afectand sanatatea si frumusetea corpului uman. Si desi nu suna parca destul de infricosator, efectele nocive ale alimentatiei acide ne ataca deopotriva atat pe moment, cat si pe termen lung. Solutia se impune de urgenta prin adoptarea unei diete preponderent alcaline.

Acid = periculos !!!
 
Ph-ul sangelui nu este altceva decat primul indice in masurarea alcalinitatii fluidului vital al vietii. Sangele perfect sanatos este usor alcalin (cu indicele intre 7.35 – 7.45). Un pH de 7.0 este pur si simplu neutru, un pH peste 7.0 este alcalin, pe cand pH-ul aflat sub indicele 7.0 este acid, adica primul pas spre probleme si afectiuni. PH-ul acid apare in primul rand din cauza unei diete predominant acidifianta, fiind urmat apoi de stres emotional, acumulare de toxine sau orice alta afectiune care priveaza celulele de oxigen sau de alti nutrienti. Organismul va incerca sa se apere de acidifierea propriului pH folosind rezervele de minerale alcaline. Daca dieta zilnica nu contine alimente alcaline, acumularea de acizi oxidanti in celule poate incepe in doar cateva minute. Motivul pentru care acidozele alimentare s-au dezvoltat atat de mult in zilele noastre este datorat in mare masura asaltului junk food. Pe langa mesele junk, obisnuim sa ne luam zilnic portia periculoasa din alimente procesate, faina alba, zahar, bauturi acidulate peste care troneaza campionul oxidantilor, temutul aspartam.

Alimentatia alcalina 

Majoritatea legumelor si fructelor contin elemente alcaline intr-o proportie covarsitor mai mare decat restul alimentelor. Cu mici exceptii in care unele dintre ele ne aprovizioneaza chiar cu acizi „buni”, cum ar fi hreanul, ceapa, usturoiul, orzul, graul spelta si multe legume. In cazul lor s-a observat cel mai bine duelul „acid bun” – „acid rau”. Astfel culturile traditional organice sau crescute biodinamic din amintitele alimente contin mai putini acizi oxidanti „rai”. Alte surprize sunt oferite de fructele si legumele pe care din obisnuinta le asociem cu aciditatea sau cu gustul acid. In urma digestiei, chiar fructe acre cum sunt citricele sau legume in genul rubarbei se descompun in produsi alcalini. Cel mai faimos reprezentant este chiar lamaia. O data ajuns in stomac sucul de lamaie isi schimba pH-ul datorita digestiei si devine alcalin.

TIPURI de ALIMENTE

Legume alcaline: broccoli, telina, castravete, vinete, conopida, ceapa, spanac, rosii; Fructe alcaline: mere, caise, avocado, banane, struguri, citrice, piersici, pere; Fructe acidifiante: coacaze, prune, fructe glasate; Cereale acidifiante: ovaz, paine, faina alba, paste fainoase, orez decorticat; Leguminoase si fructe acidifiante: fasole, naut, soia, linte; Lactate acidifiante: lapte pasteurizat sau fiert, branzeturi procesate, inghetata; Proteine animale cu efect pronuntat acidifiant: slanina, mezeluri, afumaturi, toate tipurile de carne; Grasimi si uleiuri acidifiante: untura animala, ulei de avocado, ulei de porumb, ulei de susan, ulei de floarea-soarelui, ulei de masline rafinat; Alcooluri cu efect acidifiant: bere, lichior, bauturi spirtoase, vinuri.

Pentru a mentine starea optima de sanatate, dieta zilnica ar trebui sa contina 70% alimente preponderent alcaline si 30% alimente acide. Insa, pentru a ne recupera sanatatea, proportia se modifica notabil. Aproximativ 80% din alimente trebuie sa aiba origine alcalina, iar restul acida!

Etichete

Etichete:

Postări populare de pe acest blog

Glutationul și rolul lui în organismul nostru

Glutationul este o substanta care exista deja in organismul nostru. Glutationul creste nivelul de celule T citotoxice din limfocite, neutralizeaza radicalii liberi, este un puternic antioxidant ce ajuta si reglarea nivelurilor celorlalti antioxidanti si detoxifica ficatul. Un nivel scazut de glutation e prezent la indivizii imunocompromisi, cei cu boli neurodegenerative, cum sunt scleroza multipla, SLA, Alzheimer si Parkinson, ateroscleroza, cataracta, diabet, in cazul distrugerilor provocate de medicamente farmaceutice, la cei cu cancer si la bolnavii de SIDA cu rata scazuta de supravietuire. Glutationul trebuie produs in interiorul celulelor. Glutationul  administrat oral nu are niciun efect. Nivelul de glutation din celule este afectat de bolile cronice, expunerea la radiatii, poluanti si toxine, medicamentele farmaceutice care pot afecta ficatul, activitatea radicalilor liberi (stresul oxidativ), infectii, rani, traume, activitate atletica intensa. Nivelul ace...
Citiți mai multe

Suplimentele de magneziu sporesc capacitatea cerebrală

Ziarul online Neuron a publicat un studiu care a demonstrat că majorarea cantităţii de magneziu la nivelul creierului ajută la învăţare, stimulând memoria. În acelaşi timp, studiul spune că nivelurile mici de magneziu dăunează funcţiei cognitive, ducând la o deteriorare mai rapidă a memoriei la oamenii în vârstă. Profesorul Guosong Liu a condus o cercetare ce verifică dacă suplimentele alimentare cu magneziu stimuleaza puterea creierului. „Magneziul este esenţial pentru funcţionarea normală a multor ţesuturi din corp, incluzând aici creierul, şi, într-un studiu anterior, noi am demonstrat că acest mineral a ajutat plasticitatea sinaptică în celulele cerebrale cultivate”, explică dr. Liu. Dr. Liu şi colegii săi au dezvoltat un compus ce conţine acest mineral, magneziu-L-treonat (MgT), care ar putea majora semnificativ cantitatea de magneziu din creier prin intermediul suplimentelor alimentare. „Am descoperit că un nivel crescut de magneziu în creier sporeşte multe for...
Citiți mai multe

Hipotiroidismul - o afectiune a tiroidei

Nutritionistii avertizeaza ca stresul poate afecta grav glandele suprarenale. „Daca esti foarte stresat, corpul nu mai produce cantitatea suficienta de hormoni, cum ar fi adrenalina, cortizon si aldosteron. Acest lucru afecteaza balansul sarurilor din organism si asta explica de ce unii oameni simt mereu nevoia sa manance gustari sarate”, explica Shona Wilkinson, un nutritionist din Marea Britanie, pentru   Daily Mail . Consumul excesiv de mancaruri sarate poate insemna de asemenea ca suferi de o insuficienta de iod – asta are legatura cu problemele de glanda tiroida.  Limba este un muschi incredibil de important, care te ajuta sa mesteci si sa inghiti hrana, sa o gusti (in medie limba are circa 9 000 de papile gustative) si sa vorbesti. Insa limba ta poate face mult mai multe pentru tine decat credeai. Spre exemplu iti poate indica o problema de sanatate sau o acumulare de toxine in organism. Cand este sanatoasa, limba ta ar trebui sa aiba o culoare rozali...
Citiți mai multe