Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din mai 26, 2013

PRODUSE SI MARCI

Terapia medicală nutriţională pentru diabet în vremurile vechi

În trecut, se bazau pe terapia nutriţională Înainte de descoperirea insulinei, controlul diabetului se baza pe terapia nutriţională.  În 1550 î.H.,  înainte de a se cunoaşte că glucoza era implicată în diabetul zaharat, se prescriau diete bogate în carbohidraţi. Mai târziu, în sec. VI,  se credea că alimentele cu amidon consumate zilnic  erau cauza declanşării diabetului şi s-a pledat pentru o dietă redusă în carbohidraţi ca mai târziu, în secolul XVII, să se întoarcă recomandarea pentru dieta bogată în carbohidraţi considerându-se că aceasta era metoda de a înlocui zahărul pierdut în urină.   Secolul XVIII a adus cu el dieta bogată în proteine şi în grăsimi şi preocuparea crescută pentru gustul acesteia.  Noua abordare a fost continuată şi în secolul al XIX-lea. S-a recunoscut că, dacă dieta nu este tolerată, nu va fi urmată.  În plus, tema nutriţiei primare a continuat să fie cea bogată în grăsimi, săracă în carbohidraţi şi în calorii.   În acelaşi ti

Ateroscleroza poate fi reversibila!

Ateroscleroza, considerata pana nu demult ireversibila, poate fi prevenita prin abandonarea fumatului (in cazul fumatorilor), printr-o dieta strict vegetariana (fara carne, oua, peste, lactate) si prin exercitii fizice regulate. Potrivit site-ului sanatatea.org, medicul american  Dean Ornish a demonstrat reversibilitatea procesului de ateroscleroza coronariana. Ateroscleroza sta la baza aparitiei majoritatii bolilor cardiovasculare (angina pectorala, cardiopatie ischemica, infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatie). In ciuda numelui care sugereaza mai degraba o boala a batranetii, ateroscleroza poate debuta de foarte timpuriu. De fapt, ceea ce se intampla este ca in peretii arterelor se “infiltreaza” colesterolul si grasimile prezente in cantitati excesive in sange. Cu timpul, in aceste depozite se depune si calciu, se formeaza un tesut fibros si se constituie asa-numitele placi ateromatoase. Ele stanjenesc din ce in ce

Alimente-medicament

Caisele. Sint bogate in beta-caroten, au un continut mediu de vitamina C si ceva glucoza. Caisele uscate pierd, insa, vitamina C. Bananele. Sint bogate in magneziu care protejeaza sistemul vascular, potasiu si zaharuri usor asimilabile. Sint de asemenea o sursa de pectine. Fasolea. Este unul dintre cele mai complexe alimente: proteine si hidrocarbonati complecsi, celuloza solubila si insolubila. De asemenea, contine substante anticanceroase. Conopida. Cea mai buna leguma din punctul de vedere al vitaminelor C si A, al beta-carotenului si al celulozei. De asemenea contine sulforafan, o substanta despre care s-a descoperit ca blocheaza cresterea tumorilor mamare la soareci. Pepenele verde. Un sfert de pepene contine 2 mg de beta-caroten. Institutul National de Oncologie din SUA recomanda 5,7 mg/zi pentru protectia anticancer si fata de bolile cardiace. Contine si multa vitamina C. Morcovii. Echivalentul a 2 morcovi la 2 zile contine suficient beta-carot

10 alimente de top

In urma rezultatelor ultimelor studii in materie de nutritie, cercetatorii din domeniu au realizat un top al celor mai bune alimente pentru sanatatea ta. Vitaminele, calciul, acizi grasi – toate aceste aspecte au fost luate in considerare. Broccoli este o buna sursa de calciu, potasiu, fibre si vitaminele A si C. Spanacul contine o cantitate mare de vitaminele A si C, fier, calciu si magneziu. Germenii de grau sunt bogati in nutrimente, precum vitamina E, magneziu, fosfor, potasiu, fier, dar si proteine si fibre. Fasolea rosie este slaba caloric, dar bogata in proteine. Sucul de legume reuneste vitaminele, mineralele si alte nutrimente prezente in legume. Sucul de tomate, dar si alte sucuri care contin rosii sunt o buna sursa de antioxidanti. Afinele aduc corpului fitonutrimente esentiale, de la vitamina C la fibre. Cartoful dulce este o buna sursa de betacaroten, care diminueaza riscul de cancer. Marul – acest fruc

Zaharul va poate îmbătrâni creierul

Mai exista un risc surprinzator legat de glicemia ridicata, de care majoritatea oamenilor nu este constienta si care are implicatii foarte serioase pentru bolile cerebrale degenerative, inclusiv Alzheimer. Nivelurile ridicate ale glucozei pot determina imbatranirea mai rapida a intregului organism, un gand departe de a fi imbucurator. Pe scurt, valorile mari ale glicemiei, ca si consumarea unor cantitati mari de zahar, va pot vatama creierul, accelerand procesul de imbatranire prin reactiile chimice din celule. Renumitul specialist Anthony Cerami de la Institutul Picower pentru Cercetari Medicale din Manhas-set, New York, a explicat ca glucoza din sange reactioneaza cu proteinele creand aberantele asa-numite glicoproteine ori proteine incrucisate\” ‘ un fel de resturi celulare care se acumuleaza in celule, dereglandu-le mecanismele. Aceste proteine deteriorate de zahar den galben-cafenii; ele suni numite produsi finali de glicozilare avansata (AGE)* si accelere

Vitamina D si imunomodularea

Scris de Dr. Corina ZUGRAVU (fragmente) Vitamina D si imunomodularea Vitamina D intervine in imunitatea innascuta si capatata, prin intermediul receptorilor VDR, care sunt factori de transcriptie   nucleari. Acestia sunt prezenti in nucleii majoritatii celulelor imune, cum ar fi monocitele, macrofagele activate, celulele dendritice, celulele NK (natural killer), limfocitele T si B. In consecinta, activarea receptorilor VDR declanseaza efecte antiproliferative, de stimulare a diferentierii si de imunomodulare (efecte de booster imunitar si imunosupresive). De exemplu, actionarea receptorilor VDR din limfocitele T determina supresia activarii acestora si inductia celulelor T supresoare, ca si efecte pe modelele de secretie a citokinelor. Liganzii VDR afecteaza si maturarea, diferentierea si migrarea celulelor dendritice(CD) si inhiba activarea CD-dependenta a limfocitelor T, efectul global fiind unul de imunodepresie. Aceeasi liganzi cresc activitatea celulelor natural

Opinii despre diabet – Doctorul Robert Young

Conform pozitiei actuale a stiintei medicale, diabetul de tipul I. este provocat de o reactie autoimuna sau de un virus care ataca celulele beta producatoare de insulina ale glandei pancreatice – adevarat sau fals?  Raspunsul:   fals. Celulele beta producatoare de insulina nu sunt atacati de nici un fel si nu exista NICI UN FEL de virus! Cand marim doza de zaharuri cu acizi in alimentatia noastra, marim si necesarul de insulina, totodata marim si presiunea care se exercita pe celulele beta producatoare de insulina. Acest stres ridicat provoaca imbatranirea si distrugerea timpurie a celulelor beta. Cand celulele se distrug sau incep sa se descompuna, atunci treaba leucocitelor este sa curete organismul de resturile de celule. Aceasta asa numita reactie auto-imuna inseamna ca: leucocitele curata gunoiul, adica celulele beta care se descompun datorita modului de viata si alimentatiei acidulate. In prezent cercetatorii cred ca pentru reglarea diabetului este necesara insulina –

Sanatate cu alimente alcaline

Motivul pentru care unele dintre alimentele din zilele noastre au devenit daunatoare sanatatii sunt la fel de multe ca si varietatea alimentelor periculoase insasi. Un adevar evident apare la prima vedere : toate alimentele „rele” au natura pronuntat acida , iar acest lucru duce la un dezechilibru al celulelor, metabolismului, afectand sanatatea si frumusetea corpului uman. Si desi nu suna parca destul de infricosator, efectele nocive ale alimentatiei acide ne ataca deopotriva atat pe moment, cat si pe termen lung. Solutia se impune de urgenta prin adoptarea unei diete preponderent alcaline. Acid = periculos !!!   Ph-ul sangelui nu este altceva decat primul indice in masurarea alcalinitatii fluidului vital al vietii. Sangele perfect sanatos este usor alcalin (cu indicele intre 7.35 – 7.45). Un pH de 7.0 este pur si simplu neutru, un pH peste 7.0 este alcalin, pe cand pH-ul aflat sub indicele 7.0 este acid, adica primul pas spre probleme si afectiuni. PH-ul acid apare

Si creierul produce insulina ?

O noua informatie a socat medicii din intreaga lume: acum stim ca mancarea pe care o consumati poate cauza Alzheimer. Pana recent, stiam ca aceasta forma devastatoare de dementa este rezultatul unor blocaje si placi din creier, dar tot nu stiam cauza bolii. Toate acestea s-au schimbat: dr. Suzanne de la Monte, un neuropatolog renumit de la spitalul Rhode Island, a evidentiat rolul crucial jucat de dieta in boala Alzheimer si a facut o descoperire epocala. Ea numeste boala: DIABET CEREBRAL: “Din intamplare, am descoperit ca Alzheimer e o forma de diabet a creierului. Studiam alta boala care credeam ca era reglata de reactiile interne la insulina. Ca sa verific, am exclus insulina si receptorii de insulina din creier si, in loc sa obtin boala vizata, am gasit Alzheimer”. Bazandu-se pe intuitiei, dr. de la Monte a inceput sa studieze conservantii chimici din mancare, numiti “nitrozamine”. Efectul lor asupra creierului este socant, ei produc o degenerare neurologica