diabet zaharat

Dr. Richard K. Bernstein are 78 de ani si are diabet tip 1 de la varsta de 12 ani. In primii 30 de ani de diabet a urmat o dieta bogata in carbohidrati si saraca in grasimi, asa cum ii prescria medicul dupa normele ADA.  Dupa acesti ani au aparut complicatii destul de grave care l-au determinat sa-si schimbe stilul de viata si dieta. Cu sustinerea sotiei, de profesie medic, a urmat o dieta saraca in carbohidrati si mai bogata in lipide si proteine. A reusit ca acele complicatii vechi sa devina reversibile, si-a perfectionat tehnica tratamentulului care insemna o dieta sanatoasa, exercitii fizice si insulina mai putina impusa de noile schimbari si nu s-a oprit in acel punct al vietii sale. Dr. Bernstein a incercat sa publice tehnica sa in mai multe reviste medicale importante, dar nu a reusit pentru ca acesta nu era medic, asa ca la 45 de ani a renuntat la profesia de inginer si a urmat Colegiul de Medicina devenind medic. In prezent este director emerit al Peripheral Vascul

În trecut, se bazau pe terapia nutriţională Înainte de descoperirea insulinei, controlul diabetului se baza pe terapia nutriţională.  În 1550 î.H.,  înainte de a se cunoaşte că glucoza era implicată în diabetul zaharat, se prescriau diete bogate în carbohidraţi. Mai târziu, în sec. VI,  se credea că alimentele cu amidon consumate zilnic  erau cauza declanşării diabetului şi s-a pledat pentru o dietă redusă în carbohidraţi ca mai târziu, în secolul XVII, să se întoarcă recomandarea pentru dieta bogată în carbohidraţi considerându-se că aceasta era metoda de a înlocui zahărul pierdut în urină.   Secolul XVIII a adus cu el dieta bogată în proteine şi în grăsimi şi preocuparea crescută pentru gustul acesteia.  Noua abordare a fost continuată şi în secolul al XIX-lea. S-a recunoscut că, dacă dieta nu este tolerată, nu va fi urmată.  În plus, tema nutriţiei primare a continuat să fie cea bogată în grăsimi, săracă în carbohidraţi şi în calorii.   În acelaşi ti

Ateroscleroza, considerata pana nu demult ireversibila, poate fi prevenita prin abandonarea fumatului (in cazul fumatorilor), printr-o dieta strict vegetariana (fara carne, oua, peste, lactate) si prin exercitii fizice regulate. Potrivit site-ului sanatatea.org, medicul american  Dean Ornish a demonstrat reversibilitatea procesului de ateroscleroza coronariana. Ateroscleroza sta la baza aparitiei majoritatii bolilor cardiovasculare (angina pectorala, cardiopatie ischemica, infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatie). In ciuda numelui care sugereaza mai degraba o boala a batranetii, ateroscleroza poate debuta de foarte timpuriu. De fapt, ceea ce se intampla este ca in peretii arterelor se “infiltreaza” colesterolul si grasimile prezente in cantitati excesive in sange. Cu timpul, in aceste depozite se depune si calciu, se formeaza un tesut fibros si se constituie asa-numitele placi ateromatoase. Ele stanjenesc din ce in ce