Multi
dintre colegii mei medici au fost socati sa descopere aceste adevaruri. Cati
dintre noi au vazut aceste importante descoperiri raportate in mass-media? Din
pacate nu prea multi. Nu va deznadajduiti pentru ca exista un raspuns la
problema cancerului. Acesta a fost descoperit in 1925 de
catre Otto Warburg, dr. in medicina. Dr. Warburg a fost numit cel mai mare biochimist al secolului XX; numarul mare si
importanta descoperirilor sale il califica drept cel mai priceput biochimist
din toate timpurile.
In
anii '20, Dr. Warburg realiza cercetari in domeniul enzimelor respiratorii,
anumite vitamine si minerale de care corpul omenesc are nevoie pentru folosirea
oxigenului din celule, cercetari care i-au adus premiul Nobel in 1931. (Astazi,
aceste vitamine si minerale sunt denumite "co-enzime".)
Comisia
insarcinata cu decernarea premiului Nobel s-a asteptat ca medicina sa
beneficieze de pe urma descoperirilor vitale despre cancer ale doctorului Otto
Warburg. Din pacate, a intervenit politica si cancerul nu a mai fost
indepartat.
In
ciuda succeselor si onorurilor sale timpurii, Dr. Warburg a continuat sa faca
descoperiri fundamentale chiar in ultimii sai ani de viata, insumand
astfel o cariera de 60 de ani de cercetari cu rezultate uimitoare.
In
plus, dr. Warburg a creat adesea noi instrumente pentru cercetarile sale. De
exemplu, a descoperit o modalitate de masurare a presiunii oxigenului dintr-o
celula vie prin dezvoltarea unui manometru special – o importanta dezvoltare
care a condus la o viitoare descoperire a sa: faptul ca presiunea si
concentratia scazuta a oxigenului intotdeauna prognozeaza aparitia cancerului.
Importanta realizarilor
doctorului Warburg este aceea de a fi izolat principala cauza functionala a
cancerului.Decat sa lucreze la un nivel teoretic, mult
prea indepartat de realitatile fiziologice ale cancerului pentru a fi capabil
sa furnizeze terapii practice si programe preventive, el a descris conditiile
reale ale celulelor care instaureaza si cauzeaza cancerul, si astfel a dat
altora posibilitatea ulterioara de a dezvolta modalitati practice de a opri
evolutia cancerului.
Este
de necrezut faptul ca nici un principiu important din numeroasele sale
descoperiri nu a fost utilizat de catre comunitatea cercetarilor americani in
prevenirea si tratarea cancerului si stoparea remisiei. In ciuda unor dezbateri
in privinta directiei si validitatii lucrarilor doctorului Warburg, nici un
savant sau cercetator nu a infirmat vreodata validitatea, corectitudinea sau aplicabilitatea
acestor importante descoperiri in prevenirea si tratarea cancerului. Chiar si
astazi, consensul medical are adesea putin de a face cu stiinta. Politica a
risipit eforturile multor cercetatori din domeniul cancerului.
Principala cauza a cancerului
Ne-am
obisnuit atat de mult sa ni se spuna ca "intr-o zi" vom descoperi
ceea ce cauzeaza cancerul si ca acesta este cel mai mare mister al medicinii
moderne incat ceea ce urmeaza ar putea parea greu de crezut.
Dr. Otto
Warburg a descoperit si a declarat in mod clar ca principala si cea mai
importanta cauza a cancerului este cantitatea prea mica de oxigen care intra in
celula. "In
urma experimentelor aflam ca o inhibare cu 35% a procesului de oxigenare este
deja suficienta pentru a atrage dupa sine o astfel de transformare in timpul
dezvoltarii celulei," afirma el in 1966 la o conferinta a laureatilor
premiului Nobel in Lindau, Germania.
Asta
este! Pare foarte simplu, nu-i asa? Cu mai putin de o treime de
oxigen fata decat e necesar, poti contracta cancer. Bazandu-se
pe experimentele meticuloase pe care el si multi altii le-au verificat de
nenumarate ori, Dr. Warburg a descoperit si a declarat ca principala si cauza
numarul unu a cancerului este cantitatea prea mica de oxigen care ajunge in
celula (hipoxie).
Odata
ce o celula devine canceroasa, ea nu mai poate reveni la normal; trebuie
distrusa (Science 1956;123(3191)).
Cand
am intalnit prima data aceste informatii nu mi-a venit sa cred. Spre mare mea
surprindere, aceste informatii referitoare la legatura dintre cancer si oxigen
au fost publicate in numeroase randuri in publicatiile recente dedicate
cancerului, ex. Radiotherapy and oncology 1993; 26 (1): 45-50 si 1999; 53:113-17.
Oricum, solutia practica in rezolvarea problemei deficientei de oxigen le-a
scapat cercetatorilor – probabil pentru ca nu au stiut de unde sa inceapa.
Luand
peroxid de hidrogen, suplimente de calciu, suplimente de ulei de peste,
cantitati masive de omega-3, ozon sau asa-numita "apa oxigenata" nu
vom rezolva deficienta de oxigen de la nivelul celulelor. Nimeni nu a fost in
stare pana acum sa duca mai departe descoperirea dr. Warburg.
Aceasta
lipsa de intelegere explica multe dintre activitatile biochimice gresit
intelese legate de cancer care irosesc timp pretios si nu conduc de fapt
nicaieri. Numai descoperirea anti-cancer a doctorului Warburg prezice atatea
rezultate ale vietii reale care nu au fost explicate pana in prezent.
Descoperirea
doctorului Warburg a fost verificata de nenumarate ori, atat prin transformarea
unor celule normale in celule canceroase cat si prin demonstrarea faptului ca
aceasta maladie nu se dezvolta in zone foarte bine oxigenate. In mod
surprinzator, medici americani sunt cei care au tras aceasta concluzie in anul
1953 si au confirmat-o in 1955! Goldblatt si Cameron au observat (p.535) (J.
Experimental Medicine 1953; 97:535-552) ca odata ce au fost aduse celulei
pagube prea mari, nici o cantitate de oxigen nu va readuce la un nivel normal
respiratia celulei: aceasta este pentru totdeauna osandita unei vieti
canceroase.
Din
aceasta cauza preventia este ultima solutie pentru a nu contracta cancer.
Oricum, ei au confirmat posibilitatea de a preveni ca o celula precanceroasa
datorita "influentei respiratiei" sa devina permanent cancerigena,
daca deficienta de oxigen este stopata destul de devreme.
Cauzele secundare ale cancerului
Cauzele
secundare includ elemente cum ar fi mediul inconjurator, chimicale carcinogene,
radiatiile medicale si ale mediului
inconjurator, grasimile trans, aditivii din mancare, chimicalele din fumul de
tigara, virusii si chiar mutatiile genetice.
Sunt
nenumarate cauze secundare ale cancerului, si minimalizarea lor si a cauzelor
lor poate fi de ajutor in prevenirea cancerului. Dar urmarirea la nesfarsit a
unor cauze noi, secundare, cum ar fi fumatul, fara a explica in mod specific
efectul comun pe care il au toate acestea asupra celulelor, nu a condus si nu
va conduce niciodata cercetatorii la un remediu adevarat pentru cancer.
Dr. Warburg ne-a avertizat de multe ori in
legatura cu irosirea unui timp pretios prin urmarirea unor cauze secundare. Nu
comiteti greseli in aceasta privinta: elementul pe care fiecare cauza secundara
a cancerului il are in comun cu fiecare din celelalte este acela de a conduce,
direct sau indirect, la insuficienta oxigenului in celule. Astfel, daca adresam in mod direct intrebarea cum sa
ducem suficient oxigen in celule, vom minimaliza pericolul pe care il prezinta
fiecare tip de cauza secundara.
Articol
extras din Nexus Magazine, Anul II, Numarul 10 (februarie - mai 2007)]
sursa: http://suntsanatos.ro/