Dr. Richard K. Bernstein

Dr. Richard K. Bernstein are 78 de ani si are diabet tip 1 de la varsta de 12 ani. In primii 30 de ani de diabet a urmat o dieta bogata in carbohidrati si saraca in grasimi, asa cum ii prescria medicul dupa normele ADA. 

Dupa acesti ani au aparut complicatii destul de grave care l-au determinat sa-si schimbe stilul de viata si dieta. Cu sustinerea sotiei, de profesie medic, a urmat o dieta saraca in carbohidrati si mai bogata in lipide si proteine. A reusit ca acele complicatii vechi sa devina reversibile, si-a perfectionat tehnica tratamentulului care insemna o dieta sanatoasa, exercitii fizice si insulina mai putina impusa de noile schimbari si nu s-a oprit in acel punct al vietii sale.

Dr. Bernstein a incercat sa publice tehnica sa in mai multe reviste medicale importante, dar nu a reusit pentru ca acesta nu era medic, asa ca la 45 de ani a renuntat la profesia de inginer si a urmat Colegiul de Medicina devenind medic. In prezent este director emerit al Peripheral Vascular Disease Clinic of the Albert Einstein College of Medicine at the Bronx Municipal Hospital Center.

Richard K. Bernstein – Viata mea cu diabet

Trebuie sa recunosc ca mi s-au parut foarte interesante tehnicile de tratament si teoria Dr. Bernstein. Am extras doar o parte din acestea si vi le fac cunoscute si voua. 

Legile numerelor mici

« Big inputs make big mistakes; small inputs make small mistakes.” Predicitibilitatea este jocul in diabet pentru a mentine o glicemie normala.

1. Legea estimarii glucidelor

Pentru o persoana cu diabet, care are 68 de kg, ADA recomanda pana la 150 HC/masa.
1 g CH ridica cam 5 mg/dl.
 

Dr. Bernstein propune intrari mici de CH:

- 10% din 150 g/masa
- sa se manance alimente care cresc glicemia f. putin
(in loc sa se manance 150 g paste, sa se manance salata)

- pe masura ce se scade cantitatea de CH , se ridica cea de proteine

(si proteinele provoaca o crestere a gl. daca sunt peste 0,8 **/kcp/zi, dar crestera gl. se face mult mai lent si intr-un grad mult mai mic.

2. Legea absorbtiei dozei de insulina

Cand injectezi insulina, aceasta nu ajunge toata in sange. Cercetarile au aratat ca exista un nivel de incertitudine in ce priveste cat de mult absorbtia de insulina este totala. Cu cat folosesti mai multa insulina, cu atat niveluld e incertitudine este mai mare pentru absorbtia ei totala.

Dr. Bernstein spune ca insulina exogena este perceputa ca o substanta straina corpului si este distrusa de sistemul imunitar inainte de a ajunge in sange. Cantitatea de insulina pe care organismul o poate distruge depinde de mai multi factori. Depinde cat de mare este doza injectata. O doza mai mare provoaca o iritatie si o inflamatie mai mare, care vor activa mai mult sistemul imunitar.

Alti factori includ profunzimea, viteza si locatia de injectare. Cand injectam insulina, activam anticorpi antiinsulinici. Cantitatea de insulina care ajunge in sange va avea unele variabilitati. Cu cat este mai mare doza, cu atat este mai mare variatia.

Cercetatorii de la Univ. din Minnesota au demonstrat ca pentru o doza de aprox. 20 u.i. de insulina injectat in brat, veti avea o variatie de 39% din totalul pe care o face in fluxul sanguin de la o zi la alta. Injectiile in burta au avut o variatie de 29% a actiunii insulinei.

3. Legea sincronizarii insulinei

Dozele mici incep sa lucreze aproximativ dupa 45 min. si nu se termina timp de cel putin 5 ore. Lispro incepe sa actioneze in aproximativ 20 min. si termina in cel putin 5 ore. Acest lucru este considerabil mai lent decat viteza cu care carbohidratii rapizi ridica zaharul in sange.

John Galloway, director medical la Elly Lilly, a facut un experiemnt pe un voluntar nondiabetic. A injectat 70 unitati de insulina. Insulina regular se spune ca dureaza 4-12 ore. 

A fost nevoie de o saptamana ca sa fie monitorizat pentru a nu face hipoglicemii, voluntarul fiind perfuzat cu glucoza.

Injectiile cu doze mai mari de insulina incep sa lucreze mai repede, dureaza mai mult si au un calendar mai putin previzibil.

ADA recomanda diete bogate in CH si saraca in grasimi, dar statisticile arata ca aceasta dieta a reusit doar sa ridice nivelul de obezitate, al trigliceridelor si al LDL.

Restrictia de CH este mai sanatoasa pentru toti oamenii. Consumand doar cantitati mici de CH cu actiune lenta, se poate preveni hiperglicemia postprandiala.

4. Respectarea legilor numerelor mici

 
Dr. Bernstein recomanda cantitati mici de CH cu actiune lenta. O cantitate mare de CH cu actiune lenta va avea acelas efect asupra zaharului in sange (de hiperglicemie) ca si o cantitate mai mica de CH cu actiune rapida.

Cateva notiuni de dieta:

Proteinele

Alimentele bogate in proteine de origine animala au doar aprox. 20% proteine (aprox. 6 g pe uncie), restul fiind apa de grasime si altele.

Sub efectul glucagonului, 36% din aceste 6 g pe uncie pot fi transformate foarte lent in glucoza. Nici carbohidratii si nici grasimile nu pot fi transformate in proteine. Pentru un control bun al glicemiei, dieta unui diabetic trebuie sa acorde o importanta cuvenita pentru proteine.

Am fost conditionati sa credem ca proteina este o otrava mai mare decat zaharul si ca este cauza bolilor de rinichi.

• Nondiabeticii care mananca multe proteine nu fac boli renale.
• Diabeticii cu glicemii normale nu au boli renale.
• Nivelurile ridicate de proteine dietetice nu provoaca boli de rinichi la diabetici sau nondiabetici.
• Incidenta bolilor renale la vegetarieni este aceeasi ca incidenta bolii renale la nonvegetarieni.
• Un hamburger (85 g) – proteinele din acesta pot fi transformate incet de ficat in aprox. 6 g glucoza.

Lipidele

Este un mit ca mai mult de jumatate dintre americani sunt supraponderali din cauza unei alimentatii bogate in grasimi.

Este gresita teoria ca exista o legatura inevitabila intre proteine, grasimi si nivelele mari de colesterol din sange si ca pentru a scadea in greutate si a reduce colesterolul, tot ce trebuie sa faci este sa mananci multi carbohidrati, sa limitezi consumul de carne si sa tai din grasimi cat mai mult posibil.

De la inceputul anilor ’70, consumul de grasimi al americanilor a scazut de la 40% la 34%, nivelul colesterolului a scazut din sange. Obezitatea a ramas constanta intre 1960-1980. Din 1980 a crescut rapid obezitatea si diabetul. Aceste doua afectiuni cresc riscul bolilor de inima.

Spre deosebire de gandirea traditionala, un studiu publicat in Jurnalul Colegiului American de Nutritie a demonstrat cum “caloriile grasimi” sunt aprox. aceleasi cu “calorii carbohidrati”.

Insulina -  Legarea grasimilor

Blocurile de acizi grasi construite de grasimi pot fi metabolizate (arse), stocate sau transformate de organism in alti compusi in functie de ceea ce cere acesta. In consecinta, grasimile sunt intotdeauna in fluxul organismului, fiind depozitate pentru a putea fi transformate in energie.

Valoarea trigliceridelor (forma de depozitare a grasimilor) in sange la un moment dat va fi determinata de ereditatea dv., nivelul de exercitiu, nivelul de zahar din sange, dieta dv., grasime abdominala, grasime pentru muschi, si in special de consumul dv. recent de carbohidrati.

Persoanele slabe tind sa fie foarte receptive la insulina si au un nivel scazut al trigliceridelor in sange. Dar chiar si nivelele lor de trigliceride vor creste dupa o masa bogata in carbohidrati, iar zaharul in exces din sange se transforma in grasime.

O friptura mancata fara carbonidrati langa ea nu necesita multa insulina pentru a mentine glicemia constanta, iar nivelul mic de insulina va determina doar o cantitate mica de grasime pentru a fi stocata.

Daca mancam un desert “fara grasimi” cu acelasi nr. de calorii ca friptura, nivelul necesar de insulina va fi mult mai mare in scopul de a acoperi zaharul din desert. Insulina ajuta la crearea rezervelor de grasimi. Daca nu veti face un maraton dupa acel desert, cea mai mare parte din zaharul din singe nou creat nu va fi ars pentru energie, ci va fi transformat in grasimi si acestea vor fi depozitate. Consumul de grasimi cu carbohidrati poate incetini digestia, iar ridicarea glicemiei este incetinita si ea.

O mare parte a creierului este construita din acizi grasi. Fara acizi grasi esentiali nu putem trai. Acizii grasi esentiali (LNA omega-3 si LA omega-6 ), ca si aminoacizii esentiali, nu pot fi fabricati de organism, fara ei nu putem trai si trebuie sa-i aducem prin alimentatie.

La diabetici, valorile ridicate de lipide in sange nu apar din cauza grasimilor alimentare in exces, ci din cauza excesului de zaharuri.

• „Cand am avut dieta bogata in CH si scazuta in grasimi (timp de peste 30 de ani) am avut trigliceride ridicate si colesterol ridicat (peste 300 mg/dl) si am dezvoltat un numar de complicatii vasculare.”

• „Cand am avut dieta foarte scazuta in CH si nu am restrictionat grasimile, nivelul lipidelor din sange a scazut.”

Contrar mitului popular, grasimea nu este un demon. Este modul organismului de a stoca energie si mentinerea organelor esentiale cum ar fi creierul. Fara acizi grasi esentiali, corpul vostru va inceta sa functioneze.

Glucidele

Este un mit ca americanii sunt supraponderali din cauza consumului excesiv de grasimi. Vina este in mare masura a grasimilor provenite din zahar, amidon si alte alimente bogate in carbohidrati.

Vitaminele si suplimentele minerale

Este cunoscuta practia prescrierii acestora pentru diabetici. Aceasta se intampla pentru ca ei au hiperglicemii, urineaza foarte mult si elimina aceste vitamine solubile in apa si mineralele. Daca aveti glicemii bune, o dieta bogata in fasole, spanac, varza, conopida in fiecare zi, nu mai trebuiesc acele suplimente.

Factori de risc pentru boli de inima

Diabeticii au niveluri crescute de LDL (colesterol ”rau”) si mai mic nivelul de HDL (colesterol ”bun”) chiar daca ADA a scazut nivelul de grasimi din dieta.

Nivelurile mari de zaharuri in sange cresc coagularea sangelui care, la randul ei, poate cauza atacuri de inima.

In 1995, intr-un articol din Journal Nutritional Biochemistry s-a demonstrat ca o dieta bogata in proteine face sa creasca capacitatea rinichilor de a secreta amoniac care regleaza echilibrului acido-bazic prin eliminarea de acizi. Nefropatia diabetica nu apare cand glicemia este normala. Proteinele nu produc nefropatie diabetica.

In 1996, Journal of American Medical Association a publicat un rezumat al 56 de studii care demonstrau ca consumul crescut de proteine la nondiabetici a redus tensiunea arteriala.

Restrictiile de sare sunt potrivite pentru toti diabeticii?

Hiperglicemia poate cauza si hipertensiune. Normalizarea glicemiei va normaliza si tensiunea la persoanele care nu au probleme renale. Insulina stimuleaza excesiv sistemul nervos simpatic, care la randul sau accelereaza inima si determina cresterea tensiunii arteriale.

Un studiu a aratat ca la indivizii hipertensivi, tensiunea arteriala este direct proportionala cu nivelul insulinei serice.

Un alt studiu (1988 din Glasgow, Scotia) a demonstrat ca restrictia de sare a crescut rezistenta la insulina la diabetici de tip 2.

Alte studii au demonstrat ca:

•  sarea are o importanta mica in hipertensiunea arteriala;
•  restrictia sarii creste rezuistenta la insulina si astfel poate creste tensiunea arteriala indirect.

Un raport (1998) al Jurnalului de Endocrinologie si Metabolism a demonstrat ca restrictia de sare la nonhipertensivi, diabetici tip 2, a redus sensibilitatea la insulina cu 15%. Un articol din Jurnalul American de Hipertensiune a gasit un efect similar la indivizii hipertensivi.

Din experienta Dr. Bernstein aflam ca reducerea glucidelor alimentare este mult mai eficienta in cresterea glicemiei dupa masa, iar glicemiile bune aduc profile lipidice imbunatatite.

Despre indicele glicemic:

Indicele glicemic al alimentelot s-a stabilit pe un numar de persoane nondiabetice.

• Trebuie stiut ca la diabetici glicemia creste mult mai mare la acele alimente decat la nondiabetici. 

•  Digestia carbohidratilor la o masa dureaza cel putin 5 ore (in absenta gastroparezei) si indicele glicemic ignora efectele asupra glicemiei care dureaza mai mult de 3 ore.

• Indicele glicemic este o medie, iar aceste cifre variaza considerabil de la o persoana la alta, de la un moment la altul si de la un studiu la altul.

„Un produs alimentar care face sa creasca foarte mult glicemia mea, poate avea un efect redus la unul din pacientii mei care face alt tip de insulina”.

Concluzia este ca indicii glicemici nu sunt „fiabili” si nu va vor ajuta sa va mentineti glicemia normala.

Ce dieta este buna pentru tine?

Diabeticii nu pot procesa carbohidratii si totusi dietele pentru ei sunt cu 50-60% carbohidrati din caloriile totale/zi si o cantitate mica de grasimi. Motivul istoric a fost frica de grasimi si a problemelor cardiovasculare.

In 1994, ADA a declarat ca diabeticii ar putea manca orice, inclusiv zahar. Dr. Bernstein prescrie o dieta foarte saraca in CH, aprox. 30 g de CH pentru 3 mese pentru normalizarea glicemiilor.

„Din experienta mea, dieta ADA nu poate functiona pentru oricine”, spune dr. Bernestein si sunt si alte voi care sustin ideea aceasta.

„Diabetul este o boala de intoleranta a carbohidratilor”, spune Sansum Jovanovic. Ea prescrie alimente cu carbohidrati scazuti mult sub recomandarile ADA.

Dr. Bernstein spune ca oamenii pot trai fara carbohidrati, dar nu pot trai fara acizi grasi esentiali si aminoacizi esentiali (care se gasesc in alimentele bogate in proteine). Cand a avut complicatii, a trecut de la o dieta bogata in CH si saraca in grasimi la o dieta saraca in CH si mai bogata in grasimi (nu orice grasimi) si a reusit ca acele boli sa devina reversibile (boala de rinichi si cea cardio-vasculara).

Endicronologul David Ludwig spune ca cu cat cresc dozele de insulina, cu atat creste si foamea. 

Pacientii se ingrasa pentru ca mananca mai mult, iar insulina favorizeaza depunerile de grasime.

Intelegerea chimiei grasimilor:

Cele mai multe grasimi din corpurile noastre si din produsele alimentare pe care le consumam sunt sub forma de trigliceride. Nivelele ridicate ale trigliceridelor in sange au fost legate de predispozitia pentru boli de inima, dar aceste trigliceride nu provin direct de la grasimile alimentare, ci sunt fabricate de ficat de la orice exces de zaharuri, care nu au fost utilizate ca sursa de energie.

 
Sursa acestor zaharuri in exces este un produs alimentar care contine carbohidrati, in special zahar rafinat si faina alba.

Acizii grasi sunt:

•  saturati – pot fi fabricati de organism din carbohidrati sau se gasesc in grasimi si uleiuri animale tropicale

•  mononesaturati – frecvent intalniti in produsele alimentare – acidul oleic – in ulei de masline, de migdale, nuci pecan, caju, alune, avocado

•  polinesaturati – cel mai frecvent intalniti in alimentele noastre sunt Omega – 6 si omega – 3. Organismul nu poate produce acesti acizi grasi si sunt numiti „esentiali”.

Uleiurile polinesaturate nu trebuie sa fie incalzite sau folosite la gatit. Toate grasimile si uleiurile de origine vegetala sau animala sunt o combinatie de acizi grasi saturati, acizi grasi mononesaturati si acid linoleici polinesaturati si acid linoleic.

In general, grasimile animale, cum ar fi untul, untura si seul (grasimea de oaie si de vaca) contin aprox. 40-60% grasimi saturate.

Pericolele acizilor grasi polinesaturati

Mult timp ni s-a spus ca uleiurile polinesaturate sunt bune pentru noi si ca grasimile saturate cauzeaza cancer si boli de inima. Totusi s-a demosntrat ca un consum in exces de uleiuri polinesaturate a contribuit la un numar mare de boli, inclusiv cresterea bolilor de inima si a cancerelor, disfunctii ale sistemului imunitar, afectarea ficatului, organelor de reproducere si a plamanilor; tulburari digestive; capacitatea de invatare, depresia.

Prea multi acizi grasi Omega-6

Cercetari recente spun ca prea mult Omega 6 in dieta creeaza un dezechilibru, care poate duce la tendinta crescuta de a forma cheaguri de sange, inflamatie, hipertensiune arteriala, de iritare a tractului digestiv, functia scazuta a sistemului imunitar, sterilitate, proliferarea celulelor.

Prea putini acizi grasi Omega–3

Cercetatorii sustin ca dieta americana are un exces de Omega – 6, in timp ce este deficitara in Omega -3. Cele mai multe uleiuri vegetale comerciale contin foarte putin acid linoleic Omega – 3 si cantitati mari de acid linoleic Omega – 6.

Beneficiile grasimilor saturate

Acestea au multe roluri importante in chimia corpului:

•  acizii grasi saturati constituie cel putin 50% din membranele celulare;

•   joaca un rol vital in sanatatea oaselor noastre;

•   protejeaza ficatul de alcool si alte toxine;

•   intensifica sistemul imunitar;

•   acizii grasi Omega – 3 sunt mai bine retinuti in tesuturi cand dieta este bogata in grasimi saturate;

•   inima se bazeaza pe aceasta rezerva de grasime in momente de stres;

•   ne protejeaza impotriva microorganismelor daunatoare din tractul digestiv.

Dovezi stiintifice, evaluate sincer, nu sustin afirmatia ca „infundarea arterelor” cu grasimi saturate cauzeaza boli de inima. Evaluarea grasimilor de pe artere arata ca doar aprox. 26% sunt grasimi saturate, restul sunt grasimi nesaturate, dintre care mai mult de jumatate sunt polinesaturate.

Despre colesterol

Aici, de asemenea, publicul a fost dezinformat. Vasele noastre de sange se pot deteriora in mai multe moduri: fie prin iritatii cauzate de radicali liberi sau virusi, sau pentru ca sunt slabe structural – si cand se intampla acest lucru, organismul vine cu o substanta naturala de vindecare pentru a repara deteriorarea.

Colesterolul este un alcool de inalta greutate moleculara care este fabricat in ficat si in majoritatea celulelor umane.

Ca grasimi saturate, colesterolul fabricat de organism sau consumat alimentar joaca mai multe roluri vitale:

• impreuna cu grasimi saturate, colesterolul din membrana celulelor da acestora rigiditatea necesara;

• daca dieta are un exces de acizi grasi polinesaturati, acestia inlocuiesc acizii grasi saturati din membrana celulelor, iar peretii celulelor devin moi;

• daca se intampla asa, colesterolul din sange este „condus” in tesuturi pentru a le da rigiditatea necesara. De aceea, nivelul colesterolului din organism poate arata scazuyt temporar atunci cand in dieta inlocuim grasimile saturate cu uleiuri polinestaturate; 

• actioneaza ca un precursor al colesterolului la hormoni care ne ajuta sa facem fata stresului si de a proteja organismul impotriva bolilor de inima si a cancerului, precum si a hormonilor sexuali;

• colesterolul este un precursor al vitaminei D, o vitamina solubila in grasimi, necesara pentru sanatatea oaselor si sistemului nervos, buna crestere, metabolismul mineral, tonusul muscular, productia de insulina, reproducerea si functia sistemului imunitar;

• sarurile biliare sunt realizate din colesterol. Bila este vitala pentru digestie si asimilare de grasimi din dieta;

• studii recente arata ca actioneaza ca un colesterol antioxidant. Aceasta este explicatia probabil pentru faptul ca nivelul de colesterol creste cu varsta. Ca un antioxidant, colesterolul ne protejeaza impotriva radicalilor liberi, care dus la boli de inima si cancer;

• colesterolul este necesar pentru buna functionare a receptorilor de serotonina;

• joaca un rol important in mentinerea starii de sanatate a peretilor intestinali. 

Acesta este motivul pentru care dietele vegetariene cu colesterol scazut pot duce la sindromul de intestin permeabil si alte tulburari intestinale.

Colesterolul nu este o cauza a bolilor de inima, ci acesta este mai degraba o arma antioxidanta puternica impotriva radicalilor liberi din sange si o substanta care face reparatii, care ajuta la vindecarea deteriorarii arteriale.

Totusi acesta poate fi colesterol oxidat daca este expus la caldura si la oxigen si poate sa promoveze o deteriorare a celulelor arteriale.

Nivelul crescut al colesterolului de multe ori indica faptul ca organismul are nevoie de colesterol pentru a se proteja de radicalii liberi. La fel cum o forta mai mare a politiei este necesar intr-o localitate in care crima se produce frecvent. Asa ca este nevoie de colesterol intr-un organism slab hranit, pentru a proteja individul de o tendinta la boli de inima si cancer. Blamarea colesterolului pentru bolile coronariene este ca si cum ai invinui politia pentru crima si furt intr-o zona cu nivel ridicat al criminalitatii.

Hipotiroidisumul va duce deseori la un nivel ridicat al colesterolului. Cand functia tiroidei este slaba, de obicei din cauza unei diete bogate in zahar si saraca in iod, vitamine liposolubile si alti nutrienti, organismul va fi „inundat” cu colesterol in sange ca un mecanism de adaptare si de protectie, oferind o supraabundenta de materiale necesare pentru a se vindeca tesuturi si pentru a produce steroizi de protectie. Persoanele cu hipotiroidism sunt foarte sensibile la infecii si boli de inima.

Cauza si tratamentul bolilor de inima

Vinovate pentru bolile de inima nu sunt grasimile animale si colesterolul, ci mai degraba o serie de factori regasiti in dietele moderne:

• consumul in exces de uleiuri vegetale si grasimi hidrogenate;

• consumul in exces de glucide rafinate sub forma de zahar si faina alba;

• deficiente minerale, in special nivelurile scazute de magneziu de protectie si de iod;

• deficiente de vitamine, in special de vitamina C, necesara pentru integritatea peretilor vaselor de sange, si de antioxidanti precum vitamina E si Seleniu, care ne protejeaza de radicalii liberi.

Cel mai bun mod de a trata bolile de inima nu este sa se concentreze pe reducerea colesterolului, pe medicamente sau pe alimentatie, ci de a se consuma o dieta bazata pe alimente de origine aminala bogate in vitaminele B6 si B12, de a sustine functia tiroidiana prin utilizarea in fiecare zi a sarii de mare, o sursa buna de iod, de a evita deficientele de vitamine si minerale care fac peretii arterelor mai predispusi la rupturi si de acumulare de placa; de a elimina alimentele procesate, care contin glucide rafinate, colesterol oxidat si radicali liberi, care contin uleiuri vegetale si determina organismul sa aiba nevoie de reparatii constante.

Vitaminele liposolubile

Acestea sunt vit. A, D, K si E. Untul este cea mai buna sursa pentru aceste substante nutritive importante, care sunt „catalizatori” sau „activatori”. Fara ele nu putem sa utilizam mineralele din alimente.

Compozitia diferitelor grasimi

In concluzie, alegerea noastra pentru folosirea grasimilor si uleiurilor in alimentatie este foarte importanta. Cei mai multi oameni, in special sugarii si copiii in crestere, trebuie sa beneficieye de mai multa grasime in dieta, decat o cantitate prea mica.

Grasimea pe care o consumam trebuie aleasa cu grija:

1.  Evitati toate alimentele procesate care contin grasimi si uleiuri hidrogenate polinesaturate. 
2. Consumati uleiuri vegetale traditionale, cum ar fi uleiul de masline extravirgin si cantitati mici de ulei nerafinat de seminte de in.
3. Mancati galbenusuri de oua si alte grasimi animale cu proteinele de care sunt ataste.
4. Consumati unt de buna calitate, cu asigurarea ca este un aliment esential sanatos pentru dv. si toata familia dv.

Grasimile nu ridica glicemia.

Alte proprietati ale acidului Alpha Lipoic:

Acesta inhiba glicozilarea proteinelor si astfel poate reduce incidenta complicatiilor diabetice pe termen lung; creste sensibilitatea la insulina.

Insulina bazala

Dr. Bernstein spune ca nu exista actiune de 24 h a insulinei bazale. Cand a fost tanar, pentru a acoperi dieta in carbohidrati a injectat si 120 u.i./zi de insulina NPH. Era nevoie de cel putin 2 saptamani pentru ca umflaturile de la locul injectiilor sa dispara.

Un volum mai mare de lichid injectat sub piele va necesita mai mult timp sa fie complet absorbit de catre vasele de sange din apropiere decat un volum mic.

Insulina bazala trebuei sa fie folosita exclusiv pentru a preveni cresterile de zahar in sange in timpul postului. „Din experienta mea stiu ca insulina cu actiune prelungita nu dureaza 24 h atunci cand se administreaza in doze corespunzatoare bazale, iar nivelele excesive de insulina vor afecta in mod negativ vascularizatia.” In studiile clinice s-au folosit doze mai mari decat necesarul adevarat de insulina bazala, iar acestea au convins FDA ca o injectare dureaza 24 h.

Rezistenta la insulina produsa de hiperglicemii

Exista cel putin 5 cauze ale rezistentei la insulina: deshidratarea; infectia; obezitatea; hipertensiunea arteriala si hiperglicemia. Rezistenta la insulina, cel putin pentru persoanele cu diabet tip 1, apare odata cu cresterea nivelului de zahar in sange.